Discutia unei mame cu Dumnezeu – O pilda minunata

Se spune ca odata, o femeie a venit la Dumnezeu. Spatele ii era indoit de greutatea unui sac mare, pe care il cara…

– Esti obosita, femeie? A intrebat Dumnezeu ingrijorat. iti iau povara de pe umeri, stai jos si odihneste-te.

– Multumesc, nu voi sta mult. Vreau doar sa Te intreb si plec imediat. Mi-e teama sa nu se intample ceva cat lipsesc. Nu mi-as putea ierta niciodata asta!

– Ce nu vei putea sa-ti ierti?

– Daca i se va intampla ceva copilului meu. Tocmai pentru asta am venit. Doamne, ai grija de el si protejeaza-l!

– Asta este tot ceea ce fac, a raspuns Dumnezeu. ti-am dat oare motive sa te indoiesti de grija mea?

– Nu, dar exista atatea pericole in viata, influente nefaste, iar el este la o varsta la care vrea sa incerce de toate, sa ajunga peste tot si sa se afirme. Mi-e atat de teama ca va ajunge la o cotitura, se va rani si va suferi…

– Ei, bine, data viitoare va fi mai precaut, pentru ca a aflat pe propria piele ce inseamna suferinta, a raspuns Domnul. Este o experienta foarte buna! De ce nu vrei sa-l lasi sa invete?

– Pentru ca vreau sa-l feresc de orice durere! A exclamat mama cu furie. Vezi, Doamne, am mereu cu mine un sac de paie, pentru a pune paie acolo unde ar putea cadea.

– si acum vrei sa-l acopar si eu cu paie din toate partile? Bine, priveste aici!

si Dumnezeu a creat imediat o gramada de paie si a imprastiat-o in lume.

Femeia vede cum fiul ei incearca sa depaseasca gramada aceea de paie, dar in zadar. Fiul incerca din rasputeri sa iasa din cercul care il limita, cadea apoi se infuria. in cele din urma a facut rost de chibrituri si a dat foc gramezii de paie. Flacara a cuprins gramada de paie si fumul a acoperit totul.

– Fiule!!!! A strigat femeia. Vin sa te salvez!

– Vrei sa mai arunci paie pe foc? A intrebat Dumnezeu. Ia aminte: cu cat mai multe paie pun parintii in jurul copiilor, pentru a-i proteja de toate relele, cu atat mai puternica este dorinta copilului de a scapa dinc cerc. Iar daca acest lucru nu ii reuseste, omul incepe sa isi arda propria viata.

El nu stie ce inseamna durerea si nici libertatea de a alege…Tu crezi ca este doar un sac de paie, dar de fapt este un sac de probleme. in el se afla toate fricile, toate temerile pe care le simti. Tot ceea ce gandesti si te nelinisteste, creste si devine puternic pentru ca tu le hranesti cu energie. Acesta este motivul pentru care povara ta este atat de grea, iar spatele tau incovoiat…

– Deci, nu trebuie sa am grija de fiul meu, asta imi spui, Doamne?

-Ai grija cat este necesar! Dar nu trebuie sa iti faci mereu griji si sa te nelinistesti. Caci, si mie imi pasa si am grija de el. Lasa-ma si pe mine sa-mi fac datoria. Nu ma impiedica sa o fac. Dar intelege, in toate este vorba de credinta!

Daca ti-a placut articolul te invit sa-l distribui si prietenilor tai. Iti multumim!

sursa: revistasufletului.net