Un tanar a mers la un interviu de angajare, iar directorul i-a spus: „Arata-mi mainile”. Ce a urmat te va face sa plangi

Un tanar a mers la un interviu de angajare intr-o companie mare. El a trecut de primul interviu si a trebuit sa se intalneasca cu directorul pentru etapa finala.

Directorul a vazut CV-ul sau excelent si l-a intrebat:

– Ati primit vreodata bursa de la scoala? Tanarul a raspuns „nu”.

– Tatal tau ti-a platit pregatirea?

– Da, a spus el.

– Ce lucreaza tatal tau?

– Tatal meu este fierar.

Apoi directorul i-a spus: „Arata-mi mainile”.

Tanarul ii intinde mainile moi si perfecte.

– Dar tu nu l-ai ajutat pe tatal tau la munca?

– Nu, el a vrut mereu numai sa studiez si sa citesc multe carti. In plus, isi face treaba mult mai bine decat mine.

Apoi directorul i-a spus:

– Am o rugaminte: Odata ce vei ajunge acasa astazi, du-te si spala-i mainile tatalui tau si apoi vino inapoi maine dimineata.

Tanarul apoi a simtit cat de mare este sansa de a obtine locul de munca dorit.

Cand s-a intors acasa, tanarul l-a intrebat pe tatal lui daca ii va permite sa il spele pe maini.

Tatal l-a privit surprins si jenat i-a aratat mainile lui. Tanarul l-a spalat incet. A fost prima data cand a observat ca mainile tatalui sau sunt incretite si are atat de multe cicatrici.

Vanataile de pe maini au fost pretul pe care l-a platit pentru educatia fiului sau. Dupa ce l-a spalat pe maini, tanarul a stat linistit si ganditor. In acea noapte, ambii au vorbit mult timp.De dimineata, tanarul s-a dus la biroul directorului care a observat lacrimi in ochii lui si l-a intrebat:

– Poti sa-mi spui ce ai facut ieri?

Apoi el a raspuns:

I-am curatat mainile tatalui meu ieri. Acum stiu ce este de apreciat si trebuie sa recunosc ca fara parintii mei, nu as fi ceea ce sunt astazi. Acum imi dau seama cat de greu lupta un om pentru paine. Acum vreau sa-mi ajut familia.

Directorul a spus:

– Asta este ceea ce caut la oamenii mei. Vreau sa angajez pe cineva care sa stie sa aprecieze ajutorul altora. Cineva care cunoaste suferintele altora si ca banii nu sunt totul in viata. Esti angajat!

Puteti sa ii dati copilului o casa mare, mancare buna, calculator, televizor cu ecran mare. Dar, cand spalati podeaua sau pictura de pe un perete, invatati-l sa faca acelasi lucru. Dupa masa, sa spele vasele cu fratii si surorile lui. Nu pentru ca nu aveti bani sa angajati pe cineva sau sa o faceti chiar dvs, ci pentru ca vreti sa ii invatati sa aprecieze munca.

Nu conteaza cat de bogat sau de sarac esti, intr-o zi parul devine alb, cum este parul tatalui acestui tanar. Cel mai important lucru este ca copilul sa invete sa aprecieze eforturile si dificultatile si sa respecte munca altora pentru a ajunge ceva in viata.

Sursa: Bewoman.ro

Un lung tren ne pare viața. O poezie exceptională
“Un lung tren ne pare viața, ne trezim în el mergând,

Fără să ne dăm noi seama unde ne-am suit și când.

Fericirile sunt halte, unde stăm câte-un minut;

Până când să ne dăm seama, sună, pleacă, a trecut…./

Iar durerile sunt stații lungi, de nu se mai sfârșesc,

și în ciuda noastră parcă tot mai multe se ivesc.

Arzători de nerabdare înainte tot privim,

să ajungem mai degrabă la vreo țintă ce-o dorim./

Ne trec zilele și anii, clipe scumpe și dureri,

noi trăim hrăniți de visuri și-nsetați după plăceri.

Mulți copii voioși se urcă, câți în drum n-am întâlnit!…

Iar câte-un bătrân coboară trist, și frânt, și istovit./

Vine odată însă vremea să ne coborâm și noi;

ce n-am da, atunci, o clipă să ne-ntoarcem înapoi?

Dar, pe când, privind în urmă, plângem timpul ce-a trecut,

sună-n Gara Veșniciei; am trăit și n-am știut!…”

Autor – Traian Dorz

Daca ti-a placut articolul te invit sa-l distribui si prietenilor tai. Iti multumim!

sursa: revistasufletului.net